joi, 5 iulie 2012

serbare

 Cum prin iunie   incep vacantele iar momentul se sarbatoreste prin gradinite si scoli,  am fost si noi in trend, asa ca pe 28 iunie am avut  serbare. Cu cantecele, poezii, dansuri ,costume.
    Am fost ciupercute si cowboy. Ca ciupercute ne-am descurcat onorabil, peste asteptarile mele. Adica nu am plans, nu am parasit formatia. Am spus si poezia,asa cum ne-am priceput,  am dansat .   




           La partea a doua, serbarea in engleza,  Eva nu a mai participat. Oboseala si caldura au facut-o plangacioasa si nervoasa. Nu a vrut sa imbrace costumatia, a vrut doar sa stea cu mine si sa privim impreuna la copii. Nici Dragos nu a fost activ de la inceput, a sta o vreme la tati in brate pe hol, dar a revenit in forta.
    S-au "reactivat" amandoi la final, cand fiecare copil a fost felicitat si a primit un cadou si doua diplome, parintii au primit si dosarul cu toate  plansele lor de activitati din cursul anului.





luni, 2 iulie 2012

Potty training....

2 copii,  2 experiente.

           Cu Eva a fost relativ simplu. Am inceput prin a fi pusa pe olita si laudata la fiecare reusita. Dupa un timp, scurt de altfel, a inceput sa ceara singura olita cand era cazul si sa refuze in totalitate pampersul, zi si noapte. Singura problema care a aparut la un moment dat a fost gradinita. oUn timp nu a fost chip sa o convinga doamnele  sa faca la olita/wc de acolo. Plangea si cerea pampers. Asa ca o perioada am cam batut pasul pe loc, acasa stateam fara pampers, la gradinita  il puneam. Brusc s-a hotarat sa accepte si "dotarea" de la gradinita, asa ca am incheiat capitolul asta cu ea. Noaptea ne mai ridica oaresce probleme. Nu vrea pampers la culcare, nici eu nu insist asa ca avem nopti cu accidente. Sunt momente in care ma aud strigata in toiul noptii si atunci o iau  din patut si o pun pe olita, dar de cele mai multe ori- prea multe zic eu-  udam canapeaua :).
      Adevarata provocare ramane Dragos. Spre deosebire de Eva, el nu vrea  nici macar sa stea pe olita. Cam de o saptamana, poate mai mult, am inceput sa il tin in casa doar in chilotei, fara pampers. Ii place asa lejer, dar si mai mult ii place cand  i se scurge pipilica pe picioare. Ma anunta cu zambetul pe buze dupa fiecare reusita (pe covor) :"Mama, pipi ! Aoeuuuu!" - ducandu-si mainile la cap. E  tare fericit  cand ma anunta asta....zau ca am inpresia ca o face intentionat, doar pt a obtine o reactie de la mine. Si bonus, stie sa scape de dinsconfortul creat de chilotelul ud dandu-l jos cu repeziciune.Surpriza cea mare a venit acum cateva zile, cand pus de Mara (terapeuta) sa stea pe olita, nu numai ca a stat, dar a fi prestat un kk..... Asa ca ma cam gandesc sa deleg sarcina asta fie Marei, fie altcuiva-tati sau o mamaie. Pe mine nu ma asculta la faza asta, ii place mai mult sa ma "supere". Ideea e ca am incercat sa il ignor si sa nu-i ofer reactia pe care o asteapta, dar insista cu "Pipi! Aoeuuu!!!!" pana  ma zapaceste. Vom continua la fel si in perioada urmatoare....pana atunci  trebuie sa mai cumpar niste chilotei cu Bucsa... se pare ca e singurul personaj pe care nu il vrea ud :)).

marți, 3 aprilie 2012

viroza noua

Din nou raciti.Mucosii si mama lor.Bonus si mamaia. Cu febra si cu muci.Febra foarte mare undeva pe la 39.6 .Stare generala spre buna. Greva foamei incepe.
Eu  tot cu febra, cu frisoane si cu un cap greu. Si ma resimt la fiecare miscare.Sper ca la ei sa se manifeste mai soft toate senzatiile, ca tare nasol e.
Dupa 2 saptamani de gradi intram iarasi in pauza.Per ansamblu mai mult pe acasa am stat decat la gradinita.

marți, 17 ianuarie 2012

white nights

Ne distram la maxim cu o viroza made in Craiova. Si ne distram cam de dupa Revelion.
A inceput  Eva. Tare distractiv cred ca i se parea  mai ales noaptea cand o apuca  cate un acces de tuse, cu nas infundat si mucozitati blocate in sinusuri care doar  in timpul somnului plecau usor la plimbare. Se trezea de cateva ori pe noapte simtind ca se sufoca, cu plansetele si urletele de rigoare. Si cu tuse... tusea si cate o ora intreaga, timp in care aveai impresia ca-si da afara si sufletul. Cu asa o stare de fapt, a fost doar un pas de la somnul in patut la somnul in patul parintilor.  A fost suficienta o noapte petrecuta asa. De atunci refuza cu indarjire sa doarma la ea in patut. Acum adoarme si (uneori) doarme pe o canapea. De cele mai multe ori este mutata in patut, pentru mai mult sau mai putin timp...asta depinde de cat de repede se trezeste si descopera unde este. Este repede mutata iar pe canapea, de aici iar in patut si tot asa....
Odata cu raceala  si somnul pe canapea l-a desemnat pe tati companionul ei. Cum se pune in pat il striga sa vina la ea, nu vrea sa adoarma seara decat cu el. Supeeerrrr !!!!!
Eu sunt personajul negativ al fiecarei viroze. Eu sunt cea care aspira mucii, controleaza temperatura (rectal si nu e placere 100%), administrez siropele si fac aerosol.... cu opozitia de rigoare.
Dragos  s-a simtit probabil usor neglijat si a decis ca e momentul sa ni se alature. Profitand de faptul ca se anunta o noapte fara treziri by Eva, a decis ca e momentul lui. Asa ca s-a trezit pe la 3 noaptea arzand. 40 grade a aratat termometrul. A primit imediat antitermic si a fost la un pas de a se plimba pe la Urgenta. Acum se pare ca incep si mucii si oaresce tuse..
The show (must) go on !!!

luni, 9 ianuarie 2012

good and bad behaviours

Se pare ca nu ducem lipsa de asa ceva.....am doi copii normali nu perfecti. Sunt perfecti pentru mine si asta conteaza.
 A fost perfect cand nu am stiut ce inseamna colicii.
 A fost perfect cand au dormit la ei in patut din  prima zi, fara leganat, fara negocieri prealabile, fara munca de lamurire, fara , fara....
A fost perfect  ca nu am luat nici macar un pui de antibiotic pana la 2 ani.
A fost perfect ca ne-am incapatanat sa mancam singuri cu mult timp in urma si mancam fara nazuri.
Ar fi fost perfect daca nu am mai avea nevoie de pampers.
Ar fi fost perfect daca nu am fi bifat iarna asta mai multe viroze decat toate cele precedente adunate....si iarna nici nu a trecut.
Ar fi perfect daca am manca fructe.
Ar fi perfect daca Dragos nu ar manca orice fel de mancare cu ketchup. Da, cu ketchup.... ca  am avut intr-o zi din multele in greva foamei  "inspiratia" sa-i pun putin pe farfurie...iar de atunci, e clar- nicio masa fara ketchup. Am incercat sa-i dau suc de rosii facut in casa, fara conservanti, E-uri si alte balarii....esec total.
Ar fi cel putin ok pentru mine sa aflu de ce Eva nu mai vrea sa doarma in patut de 3 nopti.....adoarme singura pe canapea si o mut apoi. Doarme in patut pana la prima tuse, vis, etc cand se trezeste si descopera unde este- urlete, plansete, "aco, aco !!" (acolo-arata canapeaua) - imediat e mutata pe canapea, adoarme instant.... si de la capat. Era timpul sa renuntam la patut si sa trecem la pat de "copil mare", dar amanam momentul pentru primavara .
Ar fi perfect daca Dragos ar renunta la obiceiul de a arunca pe parchet jucariile  dezmembrate, biberoanele goale sau orice altceva ce nu functioneaza ori nu-i mai foloseste la un moment dat. Si daca nu ar mai ciupi cand e nervos/ frustrat. Si daca nu si-ar mai trage sora de par cand isi disputa o jucarie.
Ar fi perfect daca la trecerea la program prelungit la gradinita nu ar opune rezistenta. Am emotii cand ma gandesc la asta pentru ca in curand vom incepe sa testam terenul.....dar cum spuneam, nu suntem perfecti  :))).

miercuri, 28 decembrie 2011

prima serbare....

  A trecut si serbarea de la gradi. Bineinteles ca m-am agitat mai tare ca sifonul inainte. Am inceput de acasa, cand m-a tot chinuit sa trezesc mucosii adormiti cat mai usor si cand vedeam ca de fapt incerc in zadar...ei isi vedeau de somnul lor. Intr-un final am reusit, a inceput operatiunea imbracat cu toata opozitia de care erau ei capabili pentru ca la acel moment nu-si doreau decat sa se joace.... Intre timp aflasem ca trebuie sa ii duc eu la gradi, ca tati nu mai are cum sa ajunga acasa la timp si va veni direct la serbare.  In principiu nu era nicio problema, ca doar de fiecare data ii dusesem singura la gradi, in carucior.
    Ei da, in carucior, cuvantul magic. Cand sa iesim imbracati, echipati din casa am observat ca-mi era imposibil sa gasesc cheia de la boxa unde tin caruciorul. Singura solutie era sa mergem pe jos (nu e foarte departe, dar tocmai incepuse acel simulacru de ninsoare in Bucuresti si era cam frig si vant...) sau sa gasesc un taximetrist dragut dispus sa ne duca cateva strazi....contracost bineinteles. Nu am gasit taxi asa ca am luat-o pe jos. Am ajuns la timp, adica nu am fost ultimii sositi...  a mai venit o fetita dupa noi. In rest toti erau echipati, aliniati, frumosi tare ..
    Eva a inceput sa planga dupa mine inainte de serbare, a fost linistita intre timp si gata...a inceput muzica si intrau fulgusorii .
     Prima care a intrat a fost Eva, cu capul in pamant, de mana cu doamna educatoare. Nici nu a asteptat sa ajunga la locul ei si a vrut in brate.... si a stat in bratele doamnei, apoi pe o masuta in spatele copiilor, apoi la mine pe genunchi si in brate cam toata serbarea. Nici vorba sa spuna poezia... era bine cand nu plangea.Nici de dansat nu a vrut.... a vrut doar o papusa de pe un dulapior din sala. Iar  intalnirea cu Mosu' a fost dezastru ....urlete si atat.
   Dragos a intrat ultimul, a stat la locul lui in marea majoritate a timpului. Mai venea uneori in fata langa cel ce-si spunea poezia, se mai plimba pe scena si, invariabil, la fiecare cantecel/dans pleca din rand si venea in fata celorlalti copii cu spatele la public. A fost tare relaxat, vesel a spus si poezia (aka a spus-o doamna cu el in brate) iar Mos Craciun de data  asta nu l-a mai speriat, a sat langa el si era tare curios de cadou.

  Per ansamblu a fost bine, regret ca nu am poze facute de mine (poate  gasesc la alti parinti) pentru ca eu eram ocupata sa filmez, iar tati a venit tarziu din cauza minunatului trafic din Bucuresti, in special cel din preajma sarbatorilor.

 ... dupa o luna de la eveniment am o poza. Restul cand vom ajunge la gradi.

vineri, 16 decembrie 2011

2 ani

..... atat a trecut de cand au aparut mucosii in viata mea. Nu pun la socoteala perioada de viata intrauterina, desi tare dor imi mai e de ea si de burtica....
      A trecut timpul, eu m-am reintors la job, ei merg in continuare la gradinita iar seara ne intalnim.... din pacate prea putin timp stau cu ei :(((.
     Am sarbatorit cei 2 ani ai mucosilor odata la gradi cu piticii din grupa , odata acasa cu prietenii lor si cu familia. Tort, cadouri, rasete, plansete, certuri, galagie, jucarii .......
    Deja l-am intalnit si pe Mos Craciun  .....s-a grabit sa vina la  chemarea celor de la firma unde lucrez :)). Prima intalnire nu a fost foarte placuta, lui Dragos nu i-a placut Mosu' si a plans iar Evei se pare ca nu i-a inspirat suficienta incredere pt ca l-a respins si nu a socializat cu el.Ccadoul insa l-au luat amandoi  (pe-al lui Dragos l-am luat eu ca sa fiu sincera 100%). Urmeaza intalnirea cu Mosu' la gradi si apoi inca un Mos ne va vizita acasa....
  Cam asa ne-am distrat :