prima serbare....

  A trecut si serbarea de la gradi. Bineinteles ca m-am agitat mai tare ca sifonul inainte. Am inceput de acasa, cand m-a tot chinuit sa trezesc mucosii adormiti cat mai usor si cand vedeam ca de fapt incerc in zadar...ei isi vedeau de somnul lor. Intr-un final am reusit, a inceput operatiunea imbracat cu toata opozitia de care erau ei capabili pentru ca la acel moment nu-si doreau decat sa se joace.... Intre timp aflasem ca trebuie sa ii duc eu la gradi, ca tati nu mai are cum sa ajunga acasa la timp si va veni direct la serbare.  In principiu nu era nicio problema, ca doar de fiecare data ii dusesem singura la gradi, in carucior.
    Ei da, in carucior, cuvantul magic. Cand sa iesim imbracati, echipati din casa am observat ca-mi era imposibil sa gasesc cheia de la boxa unde tin caruciorul. Singura solutie era sa mergem pe jos (nu e foarte departe, dar tocmai incepuse acel simulacru de ninsoare in Bucuresti si era cam frig si vant...) sau sa gasesc un taximetrist dragut dispus sa ne duca cateva strazi....contracost bineinteles. Nu am gasit taxi asa ca am luat-o pe jos. Am ajuns la timp, adica nu am fost ultimii sositi...  a mai venit o fetita dupa noi. In rest toti erau echipati, aliniati, frumosi tare ..
    Eva a inceput sa planga dupa mine inainte de serbare, a fost linistita intre timp si gata...a inceput muzica si intrau fulgusorii .
     Prima care a intrat a fost Eva, cu capul in pamant, de mana cu doamna educatoare. Nici nu a asteptat sa ajunga la locul ei si a vrut in brate.... si a stat in bratele doamnei, apoi pe o masuta in spatele copiilor, apoi la mine pe genunchi si in brate cam toata serbarea. Nici vorba sa spuna poezia... era bine cand nu plangea.Nici de dansat nu a vrut.... a vrut doar o papusa de pe un dulapior din sala. Iar  intalnirea cu Mosu' a fost dezastru ....urlete si atat.
   Dragos a intrat ultimul, a stat la locul lui in marea majoritate a timpului. Mai venea uneori in fata langa cel ce-si spunea poezia, se mai plimba pe scena si, invariabil, la fiecare cantecel/dans pleca din rand si venea in fata celorlalti copii cu spatele la public. A fost tare relaxat, vesel a spus si poezia (aka a spus-o doamna cu el in brate) iar Mos Craciun de data  asta nu l-a mai speriat, a sat langa el si era tare curios de cadou.

  Per ansamblu a fost bine, regret ca nu am poze facute de mine (poate  gasesc la alti parinti) pentru ca eu eram ocupata sa filmez, iar tati a venit tarziu din cauza minunatului trafic din Bucuresti, in special cel din preajma sarbatorilor.

 ... dupa o luna de la eveniment am o poza. Restul cand vom ajunge la gradi.