Un an intreg si inca jumatate din al doilea....

Uau…..18 luni !!! Cand au trecut oare? Si mai ales cum…..? 

Nu am facut nimic special sa marchez aceasta zi, poate am simtit nevoia unui cvasibilant….

Un lucru este clar. Or fi mucosii gemeni, dar in afara de aceeasi data de nastere si de familie nu prea au altceva comun Fiecare a evoluat altfel, Dragos mai grabit un pic cu mersul, Eva  promite ca va vorbi prima. Iata ca am ajuns la un an si jumatate si suntem total diferiti.

Cu ce ne laudam? Inainte de toate ca au fost,sunt, si cu siguranta,vor fi sanatosi. Timp de un an si jumatate nu au luat nici macar un pui de antibiotic, i-au suparat sporadic niste mucisori si doar atat. Sper ca si in  viitoar isi vor mentine trendul.
In al doilea rand, trebuie sa spun separat despre fiecare cam cu ce se lauda....doar el...

Sa o luam  cu Dragos, intaiul nascut

In parc, cred ca ar sta toata ziua sortand  pietricelele, cernand nisipul  printre degete  sau culegand iarba.Cand oboseste sau se plictiseste, se culca pe iarba si se rostogoleste. Uneori ,cum altfel, mai degusta nisipul, nu prea ii place judecand dupa strambatura aferenta, mai gaseste si cate un chistoc pe care-l studieaza cu interes dar doar atat. Lopatica, galetusa si alte asemenea itemuri nu sunt pentru el momentan, cel mult cate o jucarie de impins si asta pentru scurta vreme. Mingea inca  o  prefera, dar  intotdeauna este mingea cu care un grup de copii mai marisori se joaca fotbal. Daca nu sunt atenta,  cum ocheste o astfel de manifestare a si pornit intins spre locul cu pricina sa ia el obiectul actiunii.  Si mai  are o pasiune, mare pasiune as putea spune:sa invarta la rulourile astea    colorate…

De vorbit nu vorbeste. A spus candva mama, Ava (Eva ) dar a uitat. Cele cateva “cuvinte” pe care le rosteste sunt pe baza de “t”si”s”. Recunoaste catelul si in carti si afara, il arata cu degetul si ii spune ”tel”.  Vorbeste la telefon “ta-ta”.Daca ai picioarele goale,vine si te apuca de degetul  mare si zice “tiu-tiu” (aka cucurigu…era un joc de-al nostru). Se duce la o oglinda mare sta e un hol, agatata de un cui, ii da cate un impuls sanatos si, cand o vede    balansandu-se, se intoarce catre mine, cu o privire complice, cu degetelul ridicat si imi face semn ca ”nu, nu e voie”. In rest totul in jur este  “asta” si “este”.

 In casa este foarte atras de  intrerupatoare/butoane, mai ales cele care au un led atasat (aici intra si butonul de pornire al cuptorului,  prelungitoarele) iar  calculatorul sta, atata timp cat el e treaz,cu monitorul oprit, laptopul sta pitit bine….vai de taste cand intra Dragos in actiune…

Si acum Eva…

In parc, atunci cand nu ia toate carucioarele, tricicletele si plasele la control, groapa cu nisip e a ei, dar nu mai mult de 10 minute consecutive. Se joaca frumos, intotdeauna cu jucariile altor copii, dar foloseste lopetica, galetusa, sita, etc in scopul in care au  si fost create. Cand se plictiseste de unele jucarii, se muta la urmatorul grup de copii, alte jucarii… Nu conteaza deloc pentru ea ca acum are propria tricicleta, se duce mereu la celelalte , incepe sa le butoneze si apoi danseaza langa ele pe acordurile sonore emise.

Vorbeste…vorbeste mult, dar decamdata pe limba ei. Turuie nonstop,isi insoteste cuvintele mereu de gesturi, tonalitati diferite; cand vine tati de la serviciu ii povesteste tot ce a facut pana atunci….inca e nevoie de mine ca translator pentru  a se pune si tati la curent cu activitatea zilnica a Evei .Zice cateva cuvinte clar { apa ,mama, ham, tesc-multumesc, lita-olita) de inteles intelege cam tot ce ii povestesc….mai asteptam cu vorbitul un pic. Oricum, daca si cand va vorbi o va face la fel de mult ca si acum cand doar bolboroseste……. deja simt ca ma dor urechile :D.

Daca Dragos este mai mult IT, Eva e atrasa de creioane,creta….. adora sa scrie,sa deseneze (totul e o mazgalitura deocamdata).In permanenta are un creion in mana, afara este cu creta….Deocamdata peretii sunt intacti…ma intreb pentru cat timp?

Ascunde obiecte pe după dulapuri, inghesuie jucarele in gentute, masinute, o boxa de la DVD  :D .

De aproximativ o saptamana, jucaria preferata e peria mea rotativa. Dimineata,cum o dau jos din patut, primul lucru pe care il face e sa se duca la dulapul unde este cutia cu peria si sa o ia cu ea la joaca; cand venim din parc,nu apuc sa o descalt ca ea deja a luat cutia cu peria din dulap.  Se “piaptana”un pic cu  periile din cutie si apoi gata, incepe distractia : le pune la loc iar le scoate, iar le pune,si tot asa pana cand se plictiseste sau reusesc eu sa ii iau cutia fara sa observe.

Deocamdata atat….. mai  povestim si altadata